“Mai baieti, majoritatea dintre voi nu vor lucra in geofizica. Sunt locuri prea putine si prea prost platite”
Lumea geofizicii este privita cand cu romantism (cercetatori cu pletele in vant ce vegheaza la bunastarea planetei), cand cu amuzament (baieti care gasesc apa tinand o cracuta in maini).
In anul V de facultate (2002), imparteam cu tata o garsoniera confort III in Ozana, Salajan, Bucuresti. Asta m-a obligat sa privesc aceasta meserie, caruia ii alocasem deja 5 ani de studii, extrem de pragmatic.
Pe vremea aceeia lucram de 2 ani in cercetare geofizica campuri potentiale (gravimetrie si magnetometrie) la GeoEcoMar si eram aproape de a-mi lua diploma de inginer geofizician.
Inghesuit de foame, avand o relatie de cativa ani buni cu prietena mea (actuala nevasta), am intrebat timid seful de departament daca ma pot angaja pe bani la institut si, daca da, cam cati bani as putea lua.
Raspunsul a fost “incercam”, iar suma vehiculata a fost de 100 USD! Era insuficient pentru a mananca, nu mai vorbesc plata facturilor. Plata chiriei intra deja in domeniul SF.
Initierea mea in geofizica sub aspect financiar nu s-a oprit aici. Am fost dusi in “practica” la Prospectiuni SA. Acolo, timp de 20 de minute, am primit un discurs pe fuga al unuia dintre directori.
Tanar, cu barba nerasa de multa vreme, omul acela ne-a deschis ochii cu o sinceritate debordanta.
- Mai baieti, majoritatea dintre voi nu vor lucra in geofizica. Sunt locuri prea putine si prea prost platite, ne-a spus.
- Insa nu trebuie sa disperati. Geofizica este o zona multidisciplinara si nu va fi greu sa va gasiti un servici in alt domeniu.
Incepeam sa gasesc tot mai multe similaritati intre mine si Luci, personajul masculin principal din filmul Occident. Acest lucru nu ma facea fericit!
Am facut un raport elementar intre cati bani aveam nevoie sa mananc si sa pot tine o familie si cati bani puteam face din geofizica. Mi-am dat seama ca viitorul NU suna bine.
In 2003 am m-am angajat la Citibank Romania unde am inceput sa vand credite persoane fizice. Nu prea a mers. Lumea era prea speriata de dobanda mare - 35%.
Produsul greu vandabil la vremea aceea, combinat cu lipsa accesului la un profil de clienti interesati de credite (incepusera sa apara timid, in general angajatii in agentii guvernamentale platite obscen de mult) m-au facut sa caut din nou alternative de supravietuire.
Am avut astfel tot felul de servicii exotice (postas, alpinst utilitar, facilitator de team building, etc).
Pentru ca este util sa avem un limbaj comun, cred ca este util sa facem un scurt sumar asupra parametrilor de masurat din geofizica.
Modulii elastici si densitatea rocilor influenteaza viteza de propagare a undelor elastice. Aceasta zona este acoperita de seismica.
Din conductivitatea electrica obtinem rezistivitatea aparenta a rocilor. Aceasta zona este acoperita de electrometrie.
Variatiile de densitate influenteaza acceleratia gravitational. Aceasta zona este acoperita de gravimetrie.
Susceptibilitatea magnetica influenteaza campul magnetic. Aceasta zona este acoperita de magnetometrie.
Desi a fost lasat de mai bine de 2 luni, Geofizica Ambientala nu a inceput decat de curand sa fie promovat.
Spre surprinderea noastra am vazut ca exista nespecialisti interesati de subiect si saituri de succes dornice sa ne faca cunoscuti.
StiintaAzi.ro, i-know.ro si Geofizica WP au devenit de curand partenerii nostrii.
Speram ca aceste colaborari sa devina tot mai stranse si mai productive, iar geofizica ambientala sa devina tot mai cunoscuta printre nespecialisti.
Un geolog mi-a spus acum 2 saptamani ca geofizica este un instrument pentru geologie.
Raspuns:
Alaturi de foraj, geofizica este singura optiune de a afla (cu probe concrete) ce se afla in subteran.
Geologii, antrenati la interpretarea probelor de foraj, vad in datele geofizice ceva care poate capata valoare numai datorita zonei lor de activitate.
Lucrurile insa sunt un pic mai complicate. Semnalul geofizic (gravimetric, magnetic, electric, seismic, etc) este rezultatul direct al proprietatilor fizice ale rocilor.
Stiinta care studiaza aceasta zona se numeste petrografie.
Ei bine, in afara de proprietatile mecanice ale rocilor, petrografia sta destul de modest la acoperirea proprietatilor fizice utile interpretarii semnalului geofizic.
In aceste conditii, atat geofizicienii, cat si geologii sunt privati de fundamentarea teoretica a fizicii rocilor.
Privind grosier, in practica geofizica domina empirismul. Pe o zona de cercetare / analiza se folosesc date de specialitate anterioare, care ulterior sunt corelate cu noile rezultate.
Atunci cand pe un perimetru nu exista date anterioare, este indicat sa efectuam cateva foraje locale. Semnalului geofizic ii vor corespunde probe fizice din foraj.
Aceste probe devin sistemul de referinta care da valoare absoluta masuratorilor geofizice efectuate ulterior pe o arie larga.
(Aceste lucruri nu se aplica la seismica, metoda geofizica care reda structura stratelor si mai putin natura acestora).
In aceste conditii, forajul devine instrument pentru geofizica, iar geofizica, ancorata astfel intr-un sistem de referinta absolut, poate livra date geologice de inalta calitate, la costuri si timpi de executie mult optimizati.
In lumina acestor fapte, geologii sunt cei care sunt chemati sa faca inventarul rocilor. Geofizicienii sunt cei care pot arata structura si distributia rocilor.
Daca geofizica este instrument, ei bine este unul al naibi de bun. Din pacate este foarte greu de manuit pentru cei neavizati!
Din corepondenta inceputa cu StiintaAzi.ro am aflat ca respectivul sait, cu ajutorul studentilor din anul III la facultatea de Geologie si Geofizica, sectia Geologie, au lansat un concurs de eseuri din sfera geo-stiintelor.
El se adreseaza elevilor din ciclul gimnazial si de liceu din Romania si Moldova.
Mai multe informatii despre regulamentul de participare, temele eseurilor si data limita de trimitere a acestora pe puteti accesa direct pe saitul StiintaAzi.ro aici.
