Un geolog mi-a spus acum 2 saptamani ca geofizica este un instrument pentru geologie.

Raspuns:

Alaturi de foraj, geofizica este singura optiune de a afla (cu probe concrete) ce se afla in subteran.

Geologii, antrenati la interpretarea probelor de foraj, vad in datele geofizice ceva care poate capata valoare numai datorita zonei lor de activitate.

Lucrurile insa sunt un pic mai complicate. Semnalul geofizic (gravimetric, magnetic, electric, seismic, etc) este rezultatul direct al proprietatilor fizice ale rocilor.

Stiinta care studiaza aceasta zona se numeste petrografie.

Ei bine, in afara de proprietatile mecanice ale rocilor, petrografia sta destul de modest la acoperirea proprietatilor fizice utile interpretarii semnalului geofizic.

In aceste conditii, atat geofizicienii, cat si geologii sunt privati de fundamentarea teoretica a fizicii rocilor.

Privind grosier, in practica geofizica domina empirismul. Pe o zona de cercetare / analiza se folosesc date de specialitate anterioare, care ulterior sunt corelate cu noile rezultate.

Atunci cand pe un perimetru nu exista date anterioare, este indicat sa efectuam cateva foraje locale. Semnalului geofizic ii vor corespunde probe fizice din foraj.

Aceste probe devin sistemul de referinta care da valoare absoluta masuratorilor geofizice efectuate ulterior pe o arie larga.

(Aceste lucruri nu se aplica la seismica, metoda geofizica care reda structura stratelor si mai putin natura acestora).

In aceste conditii, forajul devine instrument pentru geofizica, iar geofizica, ancorata astfel intr-un sistem de referinta absolut, poate livra date geologice de inalta calitate, la costuri si timpi de executie mult optimizati.

In lumina acestor fapte, geologii sunt cei care sunt chemati sa faca inventarul rocilor. Geofizicienii sunt cei care pot arata structura si distributia rocilor.

Daca geofizica este instrument, ei bine este unul al naibi de bun. Din pacate este foarte greu de manuit pentru cei neavizati!

Geo-stiintele (stiintele care se ocupa de Pamant) reprezinta un bloc unitar pentru marea majoritate a publicului. Geografia, geologia si geofizica au ceva in comun: incep cu “geo”.

In afara de geo insa lucrurile sunt mult diferite.

Geografia este mai populara deoarece se studiaza in gimnaziu si in liceu.

In trecut se preda si un an de geolgie in liceu, insa de multe ori aceasta materie era cenusareasa obiectelor de studiu.

Marturisesc ca nu stiu cum arata situatia in prezent.

Astfel geofizica, prin faptul ca nu este popularizata de loc in invatamantul preuniversitar, se “bucura” de un anonimat perfect.

In favoarea acestei afirmatii sta experienta proprie. Dorind sa studies geo-stiintele am facut un an de geografie, apoi am sustinut examenul de admitere la facultatea de geologie si geofizica. Intreband pe diversi, am fost sfatuit sa optez pentru sectia de “Geologie Inginereasca”.

Dupa ce am facut acest lucru, la sfarsitul a inca unui an de studii, am cerut transferul la sectia de geofizica, unde am intrat direct in anul II. Nu regret de loc decizia mea de atunci.

Care v-a sa zica mi-au trebuit 2 ani ca sa inteleg ca geografia se ocupa cu ceea ce este pe Pamant, iar geologia si geofizica se ocupa cu ceea ce este dedesubt.

Geologia face acest lucru prin prin foraje si studii in mine. Locurile in care eroziunea care aduce la zi roca vie sunt adevarate mine de aur pentru geologi.

Geofizica are ca obiect de studiu acelasi lucru ca si geologia – subsolul – insa fara a sapa. Se folosesc in acest scop proprietatile fizice ale Pamantului.

(In paranteza fie spus, bunica mea, dupa ani indelungi de explicatii asupra geofizicii, inca ma mai intreaba daca nu pot sa fac si masuratori topografice).

Din fericire sunt si altii mai destepti decat mine. Mandru fiind nevoie mare de mine, am povestit unui unchi de la tara revelatia mea profesionala coapta in mai bine de 3 ani de studiu.

Ma privit bland si mi-a spus ca din ceea ce ii spun eu intelege ca geologii sunt doctorii de oameni, iar geofizicienii vetelinarii.

M-am simtit jignit si am cerut calm mai multe explicatii.

Pai cand te duci la doctor, el te intreaba ce te doare si apoi iti da niste pastille. La vetelinar, cand duci vaca, ea nu stie sa zica ce o doare. Asa si voi, ziceti ce e dedesubt fara a vedea ce e acolo!

Asa imi zice unchiul nepricepand ce e de neinteles in ceea ce imi spusese mai devreme.

Ei bine unchiule, asta da explicatie!
Asta este geofizica – o metoda care doreste sa vada de la suprafata ce este dedesubt.

Geofizica ambientala este ramura ei dedicata problemelor de mediu. Adancimea de investigatie este uzual pana in 25 de metrii, insa poate cobora pana la 500 metrii.

Proiectul online Geofizica Ambientala doreste sa va vorbeasca despre aceasta lume minunata a geofizicii dedicate mediului.

Paseste cu entuziam in aceasta lume si, poate, intr-o zi devin-o un specialist!

Un pas inainte in vederea popularizarii geofizicii ambientale este prezentarea unor probleme reale, cu solutiile aferente.

Un exemplu care poate veni atat din zona de geotehnica cat si din arheologie sau, de ce nu, din speologie, este identificarea unor goluri subterane.

Pentru aceasta problema urmatoarele metode geofizice par a fi castigatoare:

Electrometria – pune in evidenta diferentele de rezistivitate (golul subteran, din cauza ca este umplut cu aer are rezisitivitate foarte mare)

Gravimetria – pune in evident variatiile campului gravitational (deasupra  golului subteran ne asteptam sa avem o anomalie gravimetrica de minim)

Georadarul – in conditii favorabile - ne poate da informatii pretioase despre forma golului subteran

Seismica – ne poate oferi informatii despre structura straturilor , implicit asupra formei golului subteran.

Alegerea metodei geofizice optime este functie de mai multe variabile:

• Dimensiunea golului subteran
• Adancimea golului subteran
• Natura stratelor in care se afla golul subteran (de exemplu strate imbibate cu apa pot actiona ca un ecran pentru georadar)
• Costul achizitiei, a prelucrarii si interpretarii datelor
• Costul echipamentului de achizitie propriu-zis

Uneori, cand miza este foarte importanta, este recomandata combinarea a cel putin 2 metode geofizice. Astfel rezultatele se pot confirma reciproc, iar erorile scad considerabil.

Geofizica ambientala este un termen relativ nou in Romania.

Este termenul agreat de comunitatea geofizica romaneasca pentru Environmental Geophysics (EN).

Face parte din geofizica inginereasca (aplicata) si insumeaza toate metodele geofizice care se preteaza la identificarea unor tinte de adancime mica si medie (0-200 m).

Spre deosebire de geologie, care are ca instrument principal de masura forajul sau mostrele in situ, geofizica isi bazeaza diagnosticul pe masuratori non-distructive efectuate de la suprafata.

Pe langa avantajele evidente (un cost si un impact asupra mediului mult mai redus), masuratorile geofizice au un caracter continuu, depasind cu mult eficienta forajelor care dau un diagnostic strict punctual.

Printre aplicatiile geofizicii ambientale se numara:

• identificare de obiecte ingropate (tevi, conducte de apa / gaze / combustibil)
• identificarea stratelor acvifere
• identificarea si cartarea de situri arheologice
• studii geotehnice
• analize non-distructive ale stratelor de asfalt / ciment
• monitorizari ale alunecarilor de teren si a haldelor de steril
• analize ale poluarii in subteran

Va asteptam sa reveniti pe aceasta pagina web pentru a afla mai multe despre aceasta zona fascinanta a geofizicii ambientale!