vedem aici un caz de adaptare la societatea romaneasca si anume de a schimba radical domeniul. Dupa cum propabil stiti nu e nevoie de facultati si de calitati pentru a intra intr-o banca, iar impulsul e general legat de castig.

Ei geologia cu ramura ei geofizica sau oricare o fi ea nu e o partida comerciala chiar buna la noi ca de altfel cam toate domeniile cu simt practic la noi nemaiavand unde pune o caramida peste alta in tara asta. Toate tarile isi pregatesc specialisti in diverse activitati unde practica de-a dreptul activitatea respectiva. La fel si geologia.

finantarea si importanta pe care o dam stiintelor exacte la nivelul tarii nu prea ne califica prea sus in comparatie cu ceilalti mai dezvoltati, iar calificarea oferita de institutiile noastre scolare cu cateva exceptii (nu de institutii ci la nivel de persoane) nu ne da dreptul de a aspira la conditii prea superioare in acest domeniul al stiintei.

Dovada este ca de multe ori recrutarea se face pe o eventuala calitate fizica, si disponibilitate de a sta la sacrificiu in zone unde nu calca picior de om decat daca nu are alta alternativa de a avea un venit decent (cum zicea cineva mai sus cat de cat istet cu ceva limba engleza se poate ajunge prin siberia si alte zone de astea unde trebuie sa ai telefon satelitar ca sa iti saluti familia).

Insa istetimea nu e necesar egala cu inteligenta, putini acced la functii decizionale de interpretare a datelor geofizice care nu sunt de aici colea, trebuie multa experienta de teren, de laborator si sa vezi mii de metri de seismica. Iar cei isteti numai sfarsesc sa stea fara prea multe sanse la a numara metrii de noroi.

dar probabil asta e ceea ce ne caracterizeaza adica sa facem ceea ce altii nu vor.

Oricum pentru cei ce tatoneaza raspuns:
orice domeniu al geologiei e bun dar pentru a nu cauta ulterior locuri de munca la banci trebuie sa excelati nu numai intr-un domeniu.

Astfel petrologia foloseste lumina in vizibil de exemplu pentru a discrimina mineralele din roci folosind metode esential fizice si anume propagarea luminii in materiale si modificarea comportamentului acesteia (luminii vizibile) la contact cu mineralele, fapt care in general schimba viteza de propagare a luminii in acel mediu, in general fiind cuantificat prin efectul fizic exprimat prin indicele de refractie teoretizat de legea lui Fressnel si nu numai. Cine nu e multumit de rezultatele oferite de acest tip de discriminare poate folosi raze X, ultraviolete, infrarosii, radio pana la sonore pentru a adauga noi metode pentru a separa diverse faze, acestea din urma comporatandu-se divers functie de lungimea de unde. La fel geochimia foloseste fie interactiunea dintre materiale (reactie chimica) fie interactiune material radiatie (spectroscopie si spectrometrie) pentru a identifica compusii chimici.

geofizica foloseste aceleasi principii fizice dar le aplica la scara mai mare (planetara) sau mai restransa zonala pentru a face asa zisa imagistica a pamantului metode similare cu cele folostie in imagistica medicala cu instrumentar la fel de sofisticat.

Cert e ca unii fara altii nu pot exista fiecare isi are portiunea bine determinata in spatiul geologiei si toti au ca scop o caracterizare cat mai precisa a ceea ce e dedesupt la nivel de resurse naturale sau la a explica cum este facut si cum functioneaza pamantul.

Pentru a rezuma un pic si a da o definitie cat de cat unificatoare a ceea ce s-a pornit a explica in topicul de fata este faptul ca:

1. nu exista un geolog (toti sunt geologi: geofizicieni, geochimisti, petrologi, paleontologi etc. specializati in cate un subdomeniu care aduc “subinformatii” cu scop final de a crea o imagine geologica cat mai completa)

2. geofizicianul ofera in general o imagine de context a zonei care ori e cercetata pentru resurse naturale (zacaminte minerale, petrol gaze si altele)

3. alte specializari geologice intra apoi in rol pentru a detalia ceea ce datele geofizice identifica prin metode indirecte. Un exemplu de datee indirecte este de exemplu imagistica seismica petroliera in care de fapt se identifica indirect potentialele zona capcana pentru hidrocarburi care trebuiesc confirmate, de multe ori sunt alarme false, iar chiar daca se si gasesc trebuiesc confirmate calitatea si cantitatea de geochimisti, sedimentologi, petrologi etc

Deci e ca si un corp animal unii ofera mirosul, altii vazul altii gustul etc. toate puse impreuna fac sa ne miscam cunoscand ceea ce e in jurul nostru.

Seismica este propagarea undelor de tip sonor si cu lungimi de unda chiar mai scurte de ordinul Hz - lor in materiale te tip roci si nu numai si este direct dependenta de starea de agregare (solid - lichid), gradul de compactare (porozitate) si compozitie. In functie de modul de propagare aceste unde sonore se clasifica in mai multe si anume primare (radial) si secundare (perpendicular pe directia de propagare adica pe primele), perucum si alte tipuri cu ordine de marime mult inferioare dar si ele importante din punct de vedere mai mult stiintific decat practic cum ar fi rayleigh, Love etc. mai mult utilizate in studiul efectelor seismice telurice pentru cladiri si edificii fiind in general compuse.

Aceste tipuri de unde (in special cele primare fiind mai usor de generat, necesitand energie redusa comparativ cu cele secundare care se produc in timpul cutremurelor) sunt folosite pentru a genera profile seismice adica profile bidimensionale x,y,z unde x sau y e in general “monodimensional”, celalat e dimensiunea sau mai matematic vectorul sau directia unde este situat urmatorul detector in comparatie cu primul, urmand al doilea s.a.m.d. z este adancimea in secunde exprimata ca timpul scurs de la generarea undelor la diversi reflectori (sau refractori). Daca stii compozitia, porozitatea si atenuarea prin intermediul lichidelor atunci secundele din z pot fi transformate in metri prin diverse metode de calcul, lucru care se obtine de obicei prin foraje (cu cat mai multe cu atat mai precis dar si mai antieconomic). Acelasi principiu il are si GPR ground penetration radar folosind unde electromagnetice de la MHz la GHz, relatia intre ele este in general rezumata la fraza: “Cu cat mai mica frecventa cu atat mai mare penetrarea iar rezolutia verticala (claritatea interfetelor reflectorilor) este invers proportionala si viceversa”. Ambele metode sunt folosite depinde de ce necesitati ai.

Alte metode sunt cele gravimetrice prin masurarea in general a atractiei gravitationale prin intermediul accelerometrelor (varietiei vitezei) care se poate corela prin modele fizico matematice la propreitatile de masa ale subsolului.

La fel si electricitatea si magnetismul pot da informatii cu privire la continut de metale sau panze freatice mai mult sau mai putin conducatoare de electricitate.