Geo-stiintele (stiintele care se ocupa de Pamant) reprezinta un bloc unitar pentru marea majoritate a publicului. Geografia, geologia si geofizica au ceva in comun: incep cu “geo”.
In afara de geo insa lucrurile sunt mult diferite.
Geografia este mai populara deoarece se studiaza in gimnaziu si in liceu.
In trecut se preda si un an de geolgie in liceu, insa de multe ori aceasta materie era cenusareasa obiectelor de studiu.
Marturisesc ca nu stiu cum arata situatia in prezent.
Astfel geofizica, prin faptul ca nu este popularizata de loc in invatamantul preuniversitar, se “bucura” de un anonimat perfect.
In favoarea acestei afirmatii sta experienta proprie. Dorind sa studies geo-stiintele am facut un an de geografie, apoi am sustinut examenul de admitere la facultatea de geologie si geofizica. Intreband pe diversi, am fost sfatuit sa optez pentru sectia de “Geologie Inginereasca”.
Dupa ce am facut acest lucru, la sfarsitul a inca unui an de studii, am cerut transferul la sectia de geofizica, unde am intrat direct in anul II. Nu regret de loc decizia mea de atunci.
Care v-a sa zica mi-au trebuit 2 ani ca sa inteleg ca geografia se ocupa cu ceea ce este pe Pamant, iar geologia si geofizica se ocupa cu ceea ce este dedesubt.
Geologia face acest lucru prin prin foraje si studii in mine. Locurile in care eroziunea care aduce la zi roca vie sunt adevarate mine de aur pentru geologi.
Geofizica are ca obiect de studiu acelasi lucru ca si geologia – subsolul – insa fara a sapa. Se folosesc in acest scop proprietatile fizice ale Pamantului.
(In paranteza fie spus, bunica mea, dupa ani indelungi de explicatii asupra geofizicii, inca ma mai intreaba daca nu pot sa fac si masuratori topografice).
Din fericire sunt si altii mai destepti decat mine. Mandru fiind nevoie mare de mine, am povestit unui unchi de la tara revelatia mea profesionala coapta in mai bine de 3 ani de studiu.
Ma privit bland si mi-a spus ca din ceea ce ii spun eu intelege ca geologii sunt doctorii de oameni, iar geofizicienii vetelinarii.
M-am simtit jignit si am cerut calm mai multe explicatii.
Pai cand te duci la doctor, el te intreaba ce te doare si apoi iti da niste pastille. La vetelinar, cand duci vaca, ea nu stie sa zica ce o doare. Asa si voi, ziceti ce e dedesubt fara a vedea ce e acolo!
Asa imi zice unchiul nepricepand ce e de neinteles in ceea ce imi spusese mai devreme.
Ei bine unchiule, asta da explicatie!
Asta este geofizica – o metoda care doreste sa vada de la suprafata ce este dedesubt.
Geofizica ambientala este ramura ei dedicata problemelor de mediu. Adancimea de investigatie este uzual pana in 25 de metrii, insa poate cobora pana la 500 metrii.
Proiectul online Geofizica Ambientala doreste sa va vorbeasca despre aceasta lume minunata a geofizicii dedicate mediului.
Paseste cu entuziam in aceasta lume si, poate, intr-o zi devin-o un specialist!
Un pas inainte in vederea popularizarii geofizicii ambientale este prezentarea unor probleme reale, cu solutiile aferente.
Un exemplu care poate veni atat din zona de geotehnica cat si din arheologie sau, de ce nu, din speologie, este identificarea unor goluri subterane.
Pentru aceasta problema urmatoarele metode geofizice par a fi castigatoare:
Electrometria – pune in evidenta diferentele de rezistivitate (golul subteran, din cauza ca este umplut cu aer are rezisitivitate foarte mare)
Gravimetria – pune in evident variatiile campului gravitational (deasupra golului subteran ne asteptam sa avem o anomalie gravimetrica de minim)
Georadarul – in conditii favorabile - ne poate da informatii pretioase despre forma golului subteran
Seismica – ne poate oferi informatii despre structura straturilor , implicit asupra formei golului subteran.
Alegerea metodei geofizice optime este functie de mai multe variabile:
-
Dimensiunea golului subteran
-
Adancimea golului subteran
-
Natura stratelor in care se afla golul subteran (de exemplu strate imbibate cu apa pot actiona ca un ecran pentru georadar)
-
Costul achizitiei, a prelucrarii si interpretarii datelor
-
Costul echipamentului de achizitie propriu-zis
Uneori, cand miza este foarte importanta, este recomandata combinarea a cel putin 2 metode geofizice. Astfel rezultatele se pot confirma reciproc, iar erorile scad considerabil.
Cu titlu de test am lansat Forum Geofizica Ambientala: http://forum.geofizica-ambientala.ro
Asa cum scrie si in descrierea sa, forumul GA are ca obiectiv contruirea unei comunitati profesionale si stiintifice in zona geofizicii in general si a geofizicii ambientale in particular.
Speram ca prin dialog si schimb de experienta sa promovam si sa crestem nivelul acestei zone de activitate!
Pentru a participa la discutii sau a pune intrebari va puteti inscrie aici.
Va asteptam!
AGE - Advance Geosciences Europe sustine in perioada 28 - 31 octombrie la Madrid 2 seminarii de electrometrie.
Agenda 28-29 octombrie AGE Resistivity Imaging Seminar
28 octombrie
- Introducere
- Teorie introductiva
- Electrometrie - studii de caz
- Comparatii intre diferite dispozitive de electrozi
- Introducere in sistemele Sting / Swift (aparatura de electrometrie de productie proprie)
- Planificarea achizitiei electrometrice
- De ce si cand electrometria trebuie combinata cu alte metode geofizice
- Achizitie electrometrica - aplicatii practice
29 octombrie
- Interpretarea datele electrometrice de teren
- Analizarea rezultatelor
- Progrese tehnologice
Pret: 600 EUR / persoana sau 300 EUR / student.
Agenda 30 - 31 octombrie AGE Advance Resistivity Imaging Seminar
30 octombrie
- Metodele electrometriei
- Teoria electrometriei
- Planificarea achizitiei
31 octombrie
- Exercitii de prelucrarea datelor
- Utilitare
Pret: 900 EUR / persoana sau 450 EUR / student
La aceste preturi se adauga TVA-ul din Spania (16%).
Una dintre metodele geofizicii ambientale care poate raspunde la identificarea aluviunilor de balast o reprezinta Electrometria.
Aplicand metoda sondajului electric vertical (in continuare numit SEV) se pot obtine o serie de informatii privind atat grosimea copertei si a depozitelor balastiere, cat si a nivelului la care se afla apa subterana.
SEV-urile se realizeaza utilizand un rezistivimetru in perimetrul cercetat. Datele obtinute sunt prelucrate in laborator, iar prin interpolarea valorilor de rezistivitate aparenta se va obtine o imagine geoelectrica a terenului investigat. Se obtin astfel sectiuni si harti la diverse adancimi care evidentiaza grosimea aluviunilor de balast si localizarea acestora.
Avantajele acestei metode sunt date de modul de investigare nedistructiv si costul redus comparativ cu forajul devenit deja clasic.



